Soarele si Luna erau frati - Legende populare romanesti

     Inainte de a fi oameni pe pamant , Luna era o fecioara tare frumoasa si stralucea asa de minunat, incat mandrul Soare se-ndragostise foc de ea.
   - Doamne! - graia el cand si cand Sfantuletului - da-mi voie sa ma-nsor!
   - Bine, bine Soare luminate ! Dar pe cine sa-ti dau?
   - Doamne , Doamne , stele-s multe si mai mari si mai marunte; dar cat sunt de luminoase, nu-s ca Luna de frumoase. Pe ea sa mi-o dai, Doamne!
   - Mare pacat vrei sa faci tu, Soare! Nu te gandesti ca ti-e sora?
    Si odata si-a intors Sfantuletul fata de la el.Si, ca sa-l pazeasca de pacat si sa-l pedepseasca, a apucat bunul Dumnezeu Luma de par, si a zvarlit-o cu putere sus pe cer, schimband-o in chip de Luna.
    Iar cand din pricina lui Cain, a ridicat cerul mai sus, s-a gandit si la cei doi indragostiti.
    Ca sa nu se prapadeasca soarele de dor, stiti ce a facut? A oprit luna-n loc si a manjit-o, avand grija chiar s-o mai innegreasca pe unele locuri, s-o urasca soarele.
    D-aia se vad astazi atatea pete-n luna.
    In luna se mai vede si un cioban, cu gluga de gat, cam intr-o parte, cu bata-n mana si cu obiele multe la picioare.
    S-o fi uitand si el la noi.

                  Radulescu-Codin   ,, Din trecutul nostru", 4

Despre nadejdea desarta si fuga de mandrie

    Cine nadajduieste in oameni si in lucruri, nadajduieste in desert. Nu-ti fie rusine a sluji altora pentru dragostea lui Iisus Hristos , si a trece de sarac in lumea aceasta. Nu te bizui pe puterile tale; ci in Dumnezeupune nadejdea ta. Fa ceea ce atarna de tine si Dumnezeu va sprijini a ta bunavointa. Nu te increde in stiinta ta sau in istetimea oricarui muritor; ci nadajduieste spre darul lui Dumnezeu, care inalta pe cei smeriti si rastoarna pe cei mandri.
   2 Nu te lauda intru bogatii, daca le ai, nici in prieteni, ca sunt puternici ; ci in Dumnezeu care da toata averea si doreste a Se da si pe Sine pe deasupra. Nu te mandri intru marimea sau frumusetea trupului tau, caci iata o mica boala il poate strica si sluti. Nu te ingamfa ca ai duh sau vreo indemanare , ca sa nu te facu neplacut lui Dumnezeu, al Caruia este tot ce ai tu bun de la natura.
   3 Nu te socoti pe tine mai bun decat altii, ca nu cumva, inaintea lui Dumnezeu, care vede ce este in om , sa fi mai rau decat altii. Nu te trufi pentru faptele tale cele bune , caci judecatile lui Dumnezeu sunt deosebite de ale oamenilor. Lui adeseori nu-I place ceea ce le place oamenilor. Iar daca cu adevarat ai ceva mai bun in tine, socoteste ca altii sunt si mai buni ca sa ramai in smerenie. Socotindu-te pe tine mai prejos decat altii nu pierzi nimic , pierzi insa foarte mult, crezandu-te pe tine mai presus macar decat unul. Unde este smerenie, acolo este si pace;iar in inima mandrului , manie si zavistie.

                                                                          GANDIRE

    Privind slabiciunea omului , nestatornicia vietii sale, suferintele de care este inconjurat din toate partile, intunecumile mintii sale, nesiguranta viontei pornita spre rau din tineretile sale, este de mirare ca intr-o creatura atat de nenorocita sa se poata ridica o mandrie atat de mare. Si cu toate acestea , mandria este urzeala chiar a naturii noastre degradate. Dupa parerea unui parinte al Bisericii , mandria ne desparte de intelepcuine; trebuie sa voim noi insine binele nostru, dupa cum Dumnezeu este El Insusi binele Sau: atata nebunie e in crima ! Omul atunci se uita la sine si se admira in ceea ce se deosebeste de ceilalti si isi mareste in fata propriilor sai ochi, insusirile corpului, ale sufletului, ale ale nasterii, ale averii, ale insusu Harului, abuzand astfel, totodata, de darurile Creatorului si ale Rascumparatorului. O, cat de grozava este aceasta neoranduiala  si cat trebuie s ne infricosam , cand descoperim in noi un simtamant de zadarnica placere, sau cand ni se intampla a ne prefera unuia din fratii nostri! Sa ne amintim adeseori de fariseul din Evanghelie, de falsa sa pietate , de dispretul sau penrtu vamesul, care s-a dus mai indreptat la casa sa, pentru smerita marturisire a nenorocirii sale si sa zicem din adancul inimii cu acesta: ,, Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosul!" (Luca XVIII, 13 )



    URMAREA LUI HRISTOS
   ED. BUNA VESTIRE,  1996

Muritorule , gandeste-te la moarte!

    Curand , si mai curand de cat ai crede , se va ispravi cu tine pe pamant ; deci vezi in ce stare te aflii ; caci omul astazi este , maine nu mai este. Ai pierit din ochii oamenilor , piere curand si din pomenirea lor. O, oameni nebuni si impietriti cu inima , care cautati la cele prezente si nu va ganditi mai vartos la cele viitoare ! In toate faptele si gandurile tale , s-ar cadea , sa fi asa ca si cum ar trebui astazi sa mori . De ai avea buna constiinta , nu te-ai teme mult de moarte. Daca nu esti gata astazi , cum vei fi maine? Ziua de maine este o zi nesigura si cine te-a asigurat ca vei ajunge pana dimineata ?
     2 Ce folos este a vietui mult , de vreme ce ne indreptam asa de putin?Ah! Viata cea  lunga nu totdeauna indreapta pe om ; ci mai adeseori adauga la numarul faradelegilor. Macar o zi de am fi vietuit bine pe pamant! Multi socotesc intoarcerea lor dupa numarul anilor , insa oricat de mare este acesta , rodul imbunatatirii lor se vadeste adeseori foarte mic!  De este lucru cutremurator a muri , poate sa fie mai primejdios  a vietui mult . Fericit cel ce are totdeauna inaintea ochilor ceasul mortii sale , si se pregateste pentru a muri oricand ! De ai vazut vreun om murind , zi in mineta ta : ,, Pe calea aceasta voi trece si eu " .
     3 Dimineata , socoteste ca nu o sa ajungi pana seara ; seara , nu-ti fagadui ca o sa ajungi dimineata, deci fi gata , in tot ceasul sa traiesti astfel , ca moartea , venind oricand , sa nu te gaseasca nepregatit . Multi mor fara veste : ,, Ca in ceasul in care nu gandesc , Fiul omului va veni " ( Luca 12, 40). Cand va veni ceasul acela din urma , vei incepe  a judeca cu totul in alt chip viata ta cea pierduta , si multa durere vei avea pentru ca ai fost prea lenes.
     4 Ce fericit si intelept este cel ce se sileste a vietui asa cum in ceasul mortii ar dori sa vietuiasca ! Caci lepadarea de lume si de poftele ei , arzatoarea dorinta de a spori in fapte bune , iubirea de supunere la lege si oranduieli , lucrarea pocaintei , lepadarea si tagaduirea de sine , si statornicia in a patimi orice impotrivire si necaz pentru dragostea lui Iisus Hristos --- acestea ne vor da mare indrazneala ca , plini de nadejdea fericirii celei netrecatoare , sa bem fara grija si chiar cu multumire paharul mortii. Tu poti face mult bine cat timp esti sanatos , insa ca vei face in vreme de boala , nu stiu. Putini se scoala dupa boala mai buni , precum putini se intorc de la locurile sfinte mai evlaviosi.
     5 Nu amana mantuirea ta intr-un viitor nesigur si nu te lasa pe prietenii si rudele tale , caci oamenii te vor uita mai repede decat socotesti . Este  mai bine ca acum, pana ai  vreme , sa-ti pui in oranduiala mantuirea ta , punand inaintea ta vreun bine , decat sa nadajduiesti in ajutorul altora . Daca acum , cat esti in viata , tu insuti nu ingrijesti de sufletul tau : dupa moarte cui va pasa de pomenirea ta ? Acum vremea este scumpa , intrebuinteaz-o bine. ,, Iata acum vreme bine primita, iata acum este ziua mantuirii". Dar vai, vremea aceasta in care vei putea aduna comoara destula pentru viata cea vesnica, cum o socotesti de prisos. Veni-va vremea cand vei dori sa ai numai o zi , numai , un ceas , spre lucrarea mantuirii si nu stiu de ti se va da tie!
     6 Vezi , fratele meu, de cata primejdie , de cat cutremur te-ai putea libera daca acum te-ai pregeti necontenit de moarte ! Invata a vietui acum astfel, ca in ceasul mortii sa ai parte mai mult de bucurie , decat de frica . Invata acum a muri lumii ca atunci , sa incepi a vietui lui Hristos . Invata acum a te lepada de toate lucrurile trecatoare , ca atunci slobod de toate legaturile pamantului , sa poti trece neimpiedicat la Hristos. Pedepseste acum trupul tau prin pocainta , ca atunci sa te poti desface de el cu mare indrazneala.
     7 Nebune , care este temeiul nadejdii tale ca vei trai vreme indelungata , cand in puterea ta nu sta macar o zi ? Cati s-au inselat si fara veste s -au despartit de trup! De cate ori vei fi auzind  spunandu-se: acesta a cazut de sabie, acela s-a innecat ; acesta alunecand de sus si-a frant gatul ; acela mancand , celelalt band s-a sfarsit; unul a pierit prin foc , altul prin glont , al treilea de ciuma , al patrulea de cutitul talharilor,--- astfel sfarsitul tuturor este moartea si ,, viata omului trece ca umbra" (Psalmul 143,4)
     8 Cine te va pomeni dupa moarte si cine se va ruga pentru tine? Fa, iubitul meu frate ,fa acum ce poti , ca nu sti cand vei muri si , nu sti ce se va intampla dupa moarte . Pana ai vreme, aduna bogatii nemuritoare . Gandul  tau sa fie la mantuirea ta; grija ta , imparatia lui Dumnezeu . ,, Fa-ti acum prieteni", cinstind pe sfintii lui Dumnezeu si urmand faptelor lor, ca atunci cand vei iest din lumea aceasta ,  ,, sa te primeasca pe tine in corturile cele vesnice " ( Luca 16,9).
     9 Traieste pe pamant ca un calator , ca un strain , ce n-are grija de lucrurile lumii acesteia . Tine inima ta totdeauna sloboda si inaltata catre Dumnezeu ; pentru ca tu ,, n-ai cetate statornica pe pamant" (Evrei 13,14). Rugaciunile , plangerile tale  sa se indrepte totdeauna  catre cetatea cereasca , ca dupa moarte sufletul tau sa se invredniceasca a se  muta fericit la Dumnezeu. Amin




                                                                    GANDIRE

     Apropie-te de aceasta groapa , priveste aceste oase albite si desfacute: iata tot ce ramane pe  acest pamant dintr-un om pe care l-ai cunoscut poate, si  care nu se gandea la moarte , acum cativa ani, dupa cum nu te gandersti tu astazi , Oare nu se gandea el la fericirea sa si a familiei sale  ? Da , el s-a ocupat de aceasta pana in cel de pe urma moment! Ei bine, du-te acum si intra in casa lui. Mostenitorii indiferenti se bucura de averile pe care le-a adunat, si ei la randul lor lucreaza sa adune alte avutii, insa  nicio amintire pentru cel mort! Cu toate acestea ramane ceva din el si mormantul nu-l inchide cu totul. El avea un suflet, un suflet rascumparat cu sangele lui Iisus Hristos . Unde e el? In momentul cand a parasit corpul , locuinta fu hotarata ; sau in cer fara teama de aici inainte , sau in iad, fara speranta. Grozava osanda! Si acum ocupa-te inca numai de grijile pamantului si amana pocainta ; mai zi ca inca va fi timp maine. Nebune , acel timp, de care tu abuzezi , iti sapa groapa si ziua de maine va fi vesnicia!

      URMAREA LUI HRISTOS
     ED. BUNA VESTIRE . 1996

Necazurile ne sunt de folos

      Ne este de folos faptul ca intampinam uneori greutati si impotriviri . Pentru ca acestea intorc pe om catre inima lui , ca sa cunoasca  ca  patria sa nu este aici pe pamant , si sa nu-si puna nadejdea sa in vreun lucru din lume. Ne este de folos ca dam uneori peste lucruri ce ne stau impotriva, ca oamenii gandesc si vorbesc rau de noi, desi facem bine si cu constiinta curata. Pentru ca acestea ne pastreaza smerenia , si ne scuteste de fumul slavei celei desarte . Cand oamenii ne dispretuiesc in lume , cand ne darama toata stradania noastra, atunci mai mult decat oriunde , suntem indemnati a cauta pe DUMNEZEU ,ca unul ce cunoaste inimile , martor la nevinovatia noastra..
   2. Iata pentru ce omul ar trebui sa se razime cu totul numai pe DUMNEZEU , penrtu ca sa n-aiba trebuinta a cauta la oameni multa mangaiere. Cand omul, pe langa toata bunavointa ce stie ca are , este tulburat, ispitit sau de ganduri rele necajit, atunci pricepe el , mai luminat decat oricand , trebuinta ce are de DUMNEZEU ,fara al carui ajutor vede ca singur nu poate face niciun bine. Atunci se instraineaza, plange si se roaga pentru necazurile ce patimeste; atunci viata ii este o povara , doreste moartea,care sa-l scape de lagaturile trupului si sa-l uneasca cu Hristos ; atunci se incredinteaza el bine ca siguranta intreaga , pacea deplina , nu sunt din lumea aceasta.


                                                         GANDIRE

        Fiecare dintre noi , in necazuri , poate sa-si dea seama de ceea ce este el in adevar. Cel ce n-a fost incercat , nu stie nimic, zice Ecleziastul (XXIV,9). Omul , caruia totul ii merge bine e expus la o mare primejdie. E foarte de temut ca nu cumva sufletul sau sa fie apucat de un somn greu si la ora desteptarii sa nu i se zica : Adu-ti aminte ca ai primit cele bune pe pamant (Luca , XVI, 25). In lumea aceasta suferintele sunt un har dumnezeiesc;ele ne indeamna la virtute , ne procura noi prilejuri de merit si ne aseamana cu Fiul lui DUMNEZEU , despre care s-a scris:  se cadea ca Hristos sa patimeasca si sa intre in slava sa ( Fapt. Apost. , 2.31 , 32).



         URMAREA LUI HRISTOS  , ED. BUNA VESTIRE , 1996

om si DUMNEZEU: E ziua Învierii

om si DUMNEZEU: E ziua Învierii: "E ziua Învierii Cu toţi ne bucurăm Hristos asupra morţii Ieşit-a învingător Copiii şi bătrânii Cu toţi ne veselim În ziua cea mai sfâ..."

E ziua Învierii

E ziua Învierii
Cu toţi ne bucurăm
Hristos asupra morţii
Ieşit-a învingător

Copiii şi bătrânii
Cu toţi ne veselim
În ziua cea mai sfântă
De Paşti noi ne-ngrijim

Hristos a  înviat !
Cântăm cu toţii-n cor
Cu serafimi şi îngeri
Slăvim pe Învingător

În ziua aceasta sfântă
Creştinii sunt mai buni
Cu cozonac şi pască
Toţi merg pe la vecini

Această zi prea mare
Prin sânge s-a sfinţit
Prin jertfa lui Hristos
Noi toţi ne-am mântuit

El pentru noi toţi , astăzi
Din morţi a înviat
La toţi fără vreo plată
Viaţă-n veci ne-a dat

Prin moartea Sa pe-a noastră
Pe veci a biruit
Prin Învierea Sfântă
Viaţă a dăruit.

Dan Florin Iancu ( 6 Aprilie 2010 )

Lăcomia pântecelui

Lăcomia pântecelui(gastrimargia) e mamă a desfrânării  , doică a gândurilor , relaxare a postului , botniţă a ascezei , intimidare a scopului ei , imaginare a mâncărurilor, zugrăvire a condimentelor , mânz fără căpăstru , nebunie fără frâu , receptacul al bolii , invidie a sănătăţii ,obturare a şuieratelor , suspin al intestinelor , capăt al insultelor tovarăşă a desfrânării , întinare a gândirii , somn apăsător moarte tristă.

Înfrânarea(enkrateia) e frâu al pântecelui , bici al nesăturării , balanţă a moderaţiei , botniţă a lăcomiei , renunţare la odihnă , înrolare în asprime , îmblânzire a gândurilor , ochi al privegherii , izbăvire de aprindere , pedagog al trupului , turn al ostenelilor , zid al purtărilor , reţinere a obiceiurilor şi reprimare a patimilor , omorâre a mădularelor , reînviere a sufletelor , imitare a învierii , conduită a sfinţirii.

                            

                                ( Evagrie Ponticul  '' În luptă cu gândurile '' )